In ceea ce priveste genul acesta nu e unul din subiectele tari ale sociologiei (L. Grunberg, 2002, p. 58). Dupa cum spune L. Grunberg (2002, p. 59) "sexismul se refera in primul rand la modalitatile in care anumite notiuni (om, individ, masculinitate/feminitate) au fost luate de-a gata si utilizate in cercetarea sociologica fara examinare critica a contextelor sociale ale cercetarii sociologice, contexte generatoare de presupozitii ce modeleaza procesul cercetarii. Avea in anii '70 se poate vorbi de o abordare sistemica a sexismului. Margarit Eichel identifica patru probleme primare si trei secundare cu privire la sexism. Acestea sunt: androcentrismul, suprageneralizarea, insensibilitatea la gen, folosirea standardelor duble (probleme primare) si adecvarea la sex feminismul si dihotomismul sexual (problemele secunare derivate din cele primare) - cf M. Eichel, 1988. Elizabeth Kamarck Minnich identifica si ea 4 erori la nivel de metode, concepte si evaluari si anume:
"(1) generalizarile false sau pripite, abstractizarile sau universalizarile noninclusive, (2) rationamentele circulare si, ca urmare a acestora, (3) folosirea de concepte mistificatoare, (4) cunoasterea partiala" (E. Minnich, 1994).
Este necesar sa subliniez faptul ca adoptarea conceptului de gen de catre feminism ii apartine lui Simone de Beauvoir, cea care a spus "nu ne nastem, ci devenim femei"( S. de Beauvoir, 1998). Conform L. Grunberg (2002, p. 27) genul se dobandeste si se insuseste, sexul biologic nedeterminand identitatea de gen.
In pagina 32 a cartii lui L. Grunberg, (R)evolutii in sociologia feminista, genul este considerat un concept revelator (care incita la explorare), un metaconcept (deoarece devine subiect de studiu) dar si un concept strategic, pentru ca astazi se fie vazut ca o institutie sociala.
In aceasta postare nu am vrut decat sa lamuresc cateva lucruri privind genul si sexismul, care adesea sunt intelese gresit.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu